Criza finanțării sistemului de drumuri

Sectorul drumuri este cronic subfinanţat. La nivelul resurselor din ultimii ani, per total, infrastructura rutieră se degradează mai repede decât este refăcută.

Banii care există sunt alocaţi prin decizii politice – fie către priorităţi îndoielnice, de mare prestigiu şi vizibilitate dar slabă eficienţă economică (cazul autostrăzilor sau podurilor fără trafic); fie împărţiţi judeţelor discreţionar, prin ignorarea criteriilor prevăzute de lege.

Lipsa de monitorizare, control şi transparenţă duce la costuri pe kilometru foarte diferite pentru lucrări similare executate în regiuni diferite, cu contractanţi diferiţi.

Din cauza lipsei de transparenţă, publicul român află doar aspecte parţiale, deseori superficiale, ale politicii de drumuri, dar nu are o imagine globală a priorităţilor şi modului cum sunt acestea transpuse în practică. Ca atare, lipseşte o dezbatere publică reală a sectorului de infrastructură care va angaja cele mai mari investiţii publice în
România în viitorul apropiat.