Analiză – Planurile partidelor pentru școala românească

Societatea Academică din România lansează prima analiză comparativă a programelor de guvernare dedicate învățământului preuniversitar, aferente guvernării 2021-2024. În cadrul analizei, alegătorii pot regăsi cele mai relevante informații cu privire la conținutul acestor programe de guvernare dedicate educației românești, prezentate într-o manieră analitică, un exercițiu necesar pentru orice alegător care dorește să își exercite dreptul de vot informat. Informațiile sunt prezentate într-un mod structurat: partidele au primit bile albe, bile negre, în funcție de propunerile asumate; totodată, în raport au fost incluse cele mai trăsnite promisiuni ale partidelor în domeniul educației, în pragul alegerilor parlamentare.

Cele mai importante aspecte ale acestei analize sunt:

• Niciun partid nu și-a asumat un procent din PIB garantat pentru educație începând cu anul 2021, însă toate formațiunile politice cu un program de guvernare consistent pe educație (PSD, PNL, USRPLUS, PMP) își asumă o creștere etapizată a finanțării, fără a oferi indicații cu privire la ce înseamnă, de fapt, o creștere etapizată conform viziunii partidului. Această abordare trădează, în opinia noastră, un populism deșanțat. Degeba toate partidele concurente în alegeri își asumă modificări structural ale școlii românești, dacă niciunul nu vine cu propuneri și măsuri concrete în vederea finanțării acestora.
• Integritatea academică se cultivă încă din clasa a I-a, iar doctorarele plagiate își au sursa răului în copiatul de pe băncile școlii. Deși PSD promovează un discurs prin care dorește să marcheze, în fața electoratului, un moment de reformă internă pentru formațiunea politică, PSD nu își asumă toleranță zero față de plagiate și imposture academică, un element fundamental din punctul nostru de vedere, dacă vrem să vorbim despre școală pe bune. Pe de altă parte, principalii săi competitori, USR-PLUS și PNL, își asumă angajamente în acest sens.
• Primele trei competitoare (USR-PLUS, PSD, PNL) au avut curajul de a își asuma în programul de guvernare o temă tehnică, dar vitală: costul standard per elev. Toate cele trei afirmă că vor lua măsuri pentru ca finanțarea de bază (alocată de la bugetul de stat pe cap de elev, pentru funcționarea efectivă a școlilor) să țină de nevoile reale ale elevilor, finanțând suplimentar unitățile de învățământ aflate în medii cu risc de abandon școlar, însușindu-și astfel propunerea făcută de SAR în 2019 prin Raportul alternativ privind starea învățământului. În cazul PSD subliniem, totuși, că ar fi fost necesară respectarea rigorilor de citare, existând o similaritudine substanțială între paragraful din raportul SAR și cel din programul PSD.

Majoritatea formațiunilor politice apreciază ca fiind necesară o digitalizare echitabilă a educației. Totuși, deși partidele concurează pentru o guvernare în vremuri critice pentru educație (o reală criză  conturată pe fondul pandemiei), niciun partid nu expune sunt primele măsuri pe care și le vor asuma pentru finalizarea cu brio a anului școlar curent, de exemplu.