„Anticorruption Report, vol. II: The Anticorruption Frontline” de Alina Mungiu-Pippidi (coordonator) (Barbara Budrich 2014)

Atât în Turcia cât și în Egipt, Bulgaria, Ucraina, Brazilia sau India, asistăm la apariția unei clase de mijloc urbană nemulțumită care protestează împotriva a ceea ce percepe a fi corupția generalizată a regimurilor politice din țara lor, văzute opresive și ineficiente. Corupția se numără printre principalele motive de nemulțumire ale protestatarilor la nivel mondial – de la miscarea Occupy la Primăvara arabă. Deși toate aceste state au fost expuse globalizării în mai mică sau mai mare măsură, clasa politică nu a reușit să evolueze pentru a ține pasul cu așteptările cetățenilor. Corupția a devenit principala explicație pentru lipsa de performanță a guvernelor, pentru rețelele de patroni și clienți care subminează concurența loială, pentru miliardele de euro lipsă de la bugetul de stat. Criza economică a demascat ipocrizia țărilor bogate care limitează corupția pe teritoriul lor, însă o folosesc pentru a-și promova interesele economice peste hotare. Apariția unei mișcări anti-corupție la nivel internațional, în ultimele două decenii, a conștientizat publicul asupra fenomenului dar nu a reușit încă să reducă corupția.

Există o cerere tot mai mare pentru bună guvernare care să încurajeze dezvoltarea unor sisteme de educație și de sănătate de calitate, precum și denunțarea circului public și populismului. Pe scurt, guvernele care nu pot stopa corupția nu vor mai putea acoperi asta prin organizarea unor Cupe Mondiale.

Volumul 2 din Raportul ANTICORRP abordează aceste aspecte prin intermediul unor cazuri și exemple reprezentative. Raportul este grupat în trei secțiuni:

  1. Rapoartele de pe linia întâi, care urmăresc evenimentele din Ucraina și Bulgaria, unde oamenii au protestat împotriva liderilor corupți, precum și Rwanda și Qatar, care au avansat în topurile de bună guvernare, dar au fost acuzate de finanțarea unor conflicte armate în afara granițelor și de mituirea unor oficiali ai FIFA;
  2. Metodologia trece dincolo de indicatori ai corupției pe bază de percepție, printr-un studiu asupra a trei țări pe date cu privire la achiziții publice, care dezvăluie modul în care fondurile europene cresc riscul de corupție în Europa Centrală;
  3. Dovezile empirice care explică de ce controlul corupției funcționează atunci când funcționează, și de ce nu funcționează în cele mai multe cazuri, în versiunea scurtă a primului raport de referință din cadrul ANTICORRP.

Citiți sumarul executiv al raportului aici.

Capitolul 2: Bulgaria

Capitolul 3: Rwanda

Capitolul 4: Qatar

Capitolul 5: ECE

Capitolul 6: Controlul coruptiei

Acest raport a fost realizat în cadrul proiectului ANTICORRP (“Anti-corruption Policies Revisited: Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption”), 2012-2017, implementat de către Societatea Academică din România (SAR) cu suportul financiar al Programului Cadru 7 al Comisiei Europene și scopul său este de a investiga și de a explica factorii care promovează sau împiedică dezvoltarea unor politici anticorupție eficiente și imparțiale în cadrul instituțiilor guvernamentale.