Provocările tinerilor din România. Analiză și recomandări.

Despre autor:

Constantin-Alexandru Manda (23) este masterand în Dreptul Uniunii Europene la Universitatea din București și are o experiență de 9 ani în domeniul de tineret, activând de-a lungul timpului ca activist pentru drepturile tinerilor și echitate în educație. În prezent, Alexandru Manda este membru în conducerea Consiliului Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei.

Alexandru Manda este, de asemenea, fellow al Salzburg Global Seminar, unde a absolvit programul Public Policy New Voices Europe. Pentru meritele sale în lupta pentru accesul tuturor copiilor la educație, Alexandru Manda a fost numit Tânărul European al Anului 2021 de către Forumul European de Tineret și Fundația Schwarzkopf, fiind totodată inclus de către Forbes România în topul 30 sub 30.

Precizări  metodologice:

Prezentul material are la bază seturi de date deschise publicate de către Comisia Europeană (Eurostat) și Institutul Național de Statistică, precum și date extrase din cercetarea sociologică Barometrul Tinerilor din România 2022, sondaj de opinie implementat pro-bono în favoarea prezentului material de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, cu reprezentativitate națională în rândul populației generale 18-29 de ani, datele fiind culese prin interviu telefonic asistat în perioada 21.07-05.09.2022 și având o eroare maximă tolerată de +/- 3,43%. Pe parcursul prezentului material, orice referire la acesta va fi făcută prin formularea Barometrul. Barometrul tinerilor din România (ediția 2022) poate fi consultat la următoarea adresă.

Sumar  executiv:

Deși unul dintre statele Uniunii Europene cu cea mai mare populație de tineri în cifre absolute, România se află sub media UE27 atunci când vine vorba de procentul tinerilor cu vârsta 15-29 de ani, raportat la populația generală (15,8% vs. 16,3%). Acest lucru este datorat scăderii masive a populației tinere din România – aprox. 1,2 milioane de tineri cu vârsta 15-29 de ani emigrând în ultimii 10 ani. Am încercat în cuprinsul prezentului material să analizăm cauzele acestui fenomen, formulând o serie de răspunsuri la o întrebare care ne macină: de ce pleacă tinerii din România?

Vedem, printre altele, o percepție generală a aproximativ 2 din 3 tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani că România merge într-o direcție greșită, coroborată cu o lipsă de încredere totală sau parțială în Parlament și Guvern a aceluiași procent de tineri. Asistăm astfel la o diluare a contractului social și o falie puternică între tineri și reprezentanții mediului politic.

Raportându-ne la dimensiunea socială, observăm că 1 din 3 tineri români între 20 și 29 de ani se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, conform Comisiei Europene, salariul median/oră al tinerilor sub 30 de ani fiind în România de trei ori sub media de la nivelul Uniunii Europene (3,52 EUR vs. 11,08 EUR). Barometrul Tinerilor din România ne arată, de asemenea, că 43% dintre tinerii 18-29 de ani cu mai puțin 8 clase au un venit lunar mai mic de 1500 de lei/lună, sub nivelul salariului minim pe economie. Per total, doar 37% dintre tinerii români 18-29 de ani reușesc să aibă un venit lunar mai mare de 3001 lei/luna, în condițiile unui coș minim de consum de 2708 lei.

Raportat la nivelul de educație, România are cea mai mare discrepanță urban/rural din Uniunea Europeană în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii, procentul tinerilor 18-24 de ani din mediul rural care au mai puțin de 8 clase finalizate fiind de 5,15 ori mai mare decât cel al tinerilor din mediul urban aflați în aceeași situație (23,2% vs. 4,5%). Totodată, România are cel mai mic procent din UE la categoria tineri 30-34 de ani cu studii superioare absolvite (24,8%), fapt ce are consecințe semnificative conform analizei noastre în planul nivelului de trai, stilului de viață, situației locative sau percepțiilor asupra democrației.

Spre a ține loc de concluzii, considerăm că mediul politic și instituțiile democratice de guvernare a statului trebuie să își întoarcă ochii către tineri, integrând prioritățile și nevoile acestora în programele politice sau de guvernare. Conform barometrului, principalele teme de interes pentru tinerii români 18-29 de ani sunt: locuri de muncă mai bine plătite; măsuri de sprijin educațional (reducerea abandonului școlar și accesul la învățământul superior); oferirea de sprijin tinerilor defavorizați în a își atinge potențialul și asigurarea de facilități pentru accesul la o locuință.