Raport Alternativ privind Programul Național de Educație Remedială, 2021

Societatea Academică din România, sprijinită de partenerii din cadrul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung din România, a lansat primul Raport Alternativ privind Programul Național de Educație Remedială. În luna februarie a anului 2021, la un an de când școlile au fost închise pentru prima dată din cauza pandemiei, Ministerul Educației anunța ceea ce se dorea a fi o soluție pentru copiii care nu au avut acces la educație online. Întrucât aproximativ 1 din 3 elevi nu a putut accesa, pe perioada pandemiei, resursele educaționale disponibile în mediul digital, programul național de educație remedială ,,Școală după școală” a fost creditat drept un proiect care să asigure tuturor elevilor dezavantajați accesul la educație remedială de calitate.

Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, bugetul său fiind de 146.163.000 lei, aproximativ 30 de milioane de euro. Ținta minimă de realizare a indicatorului privind participarea copiilor la programe de educație remedială în semestrul al II-lea al anului școlar 2020-2021 a fost cea de 168.000 de persoane formate. Deși finanțat din fonduri europene, implementat chiar în momentul în care guvernanții garantau cetățenilor transparență și reforme în perspectiva depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, programul național de educație remedială a fost organizat în mare taină: bugetul, echipa de implementare, activitățile, calendarul, rezultatele au întârziat să apară. Mai mult decât atât, chiar din partea oficialilor Ministerului Educației au apărut contradicții și semne de întrebare cu privire la organizarea conformă a proiectului.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care a fost implementat Programul național de educație remedială în anul 2021, am considerat oportună utilizarea atât a datelor cantitative, cât și a celor calitative. Astfel, primul instrument folosit a fost cererea redactată în baza Legii 544/2001 în vederea transmiterii unor informații de interes public. Au fost transmise peste 113 cereri către inspectoratele școlare județene, parteneri asociați în implementarea proiectului și responsabili de transmiterea documentelor tehnice de la unitățile de învățământ preuniversitar la Unitatea de management al proiectelor cu finanțare externă (UMPFE) din cadrul Ministerului Educației. În unele cazuri, datorită precarității informațiilor primite și a îngreunării procesului de transmitere a informațiilor de interes public, am trimis chiar și 3 cereri către o singură instituție. De asemenea, am transmis două cereri formulate în baza Legii 544/2001 și către Ministerul Educației, respectiv Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care conțin întrebări cu privire la parametrii în care s-a desfășurat programul național de educație remedială.

Rezultatul este un raport comprehensiv, menit să articuleze dezbaterea privind politicilor de educație remedială în țara noastră.