Directiva UE privind Avertizorii în Interes Public, adoptată în 2019, promitea o nouă eră a transparenței, responsabilității instituționale și combaterii corupției la nivelul statelor membre UE și celor care aspire să adere la UE. Aceasta a recunoscut faptul că avertizorii în interes public – persoane care își riscă cariera și reputația pentru a dezvălui fapte ilegale – sunt aliați esențiali în lupta împotriva corupției, fraudei și altor amenințări la adresa interesului public. Prin impunerea unui cadru juridic cuprinzător care să protejeze aceste persoane curajoase împotriva represaliilor, Directiva a urmărit să stimuleze puterea libertății de exprimare și să permită cetățenilor să își tragă la răspundere guvernele și instituțiile.
Cu toate acestea, calea spre transpunere și punere în aplicare nu a fost deloc ușoară. După cum reiese clar din prezentul raport, multe state membre ale UE din Europa de Sud-Est nu au respectat termenul inițial de transpunere a Directivei în legislația națională. Această întârziere evidențiază provocările legate de depășirea intereselor înrădăcinate și a inerției birocratice în căutarea unei mai mari transparențe. Chiar dacă legile au fost adoptate, rămâne o întrebare esențială: aceste legi îndeplinesc cu adevărat viziunea directivei UE? Oferă ele auditorilor în interes public o protecție eficientă în practică sau sunt slăbite de deficiențe și lacune, care le fac mai degrabă simbolice?
Prezentul raport încearcă să răspundă la aceste întrebări prin analizarea experiențelor Bulgariei, Croației, Greciei și României – patru țări care au adoptat în prezent legi privind protecția avertizorilor în interes public. Cu ajutorul unor analize detaliate și studii de caz, raportul evaluează punctele forte și punctele slabe ale acestor cadre juridice, identifică principalele provocări în ceea ce privește punerea în aplicare și oferă recomandări concrete pentru îmbunătățire.
Această analiză scoate la iveală mai multe teme. În primul rând, deși multe dintre aceste țări au făcut progrese în alinierea legislației lor la directiva UE pe hârtie, rămân lacune semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare practică. Conștientizarea insuficientă în rândul instituțiilor și al publicului larg, încrederea limitată în mecanismele de raportare, frica de represalii și sancțiunile slabe pentru abaterile semnalate continuă să compromită eficiența mecanismelor de protecție a avertizorilor în interes public din regiune.
În al doilea rând, raportul subliniază importanța măsurilor de protecție anticipative. Legile ar trebui să fie concepute astfel încât să protejeze avertizorii în interes public de represalii înainte ca acestea să aibă loc, în loc să se bazeze exclusiv pe măsuri represive după comiterea faptelor. Acest lucru necesită o schimbare de mentalitate, de la considerarea avertizorilor în interes public ca fiind factori perturbatori la recunoașterea lor ca fiind elemente valoroase care joacă un rol esențial în protejarea interesului public.
În al treilea rând, raportul subliniază necesitatea existenței unor autorități independente și dotate cu resurse suficiente pentru a supraveghea punerea în aplicare a legilor privind protecția avertizorilor. Aceste autorități trebuie să aibă competența de a investiga rapoartele de represalii, de a impune sancțiuni semnificative autorilor și de a oferi remedii eficiente victimelor.
În final, raportul subliniază importanța învățării din greșelile altora. Întrucât șase țări din regiune – Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – se află în prezent în proces de evaluare a practicilor lor în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației existente și elaborarea și planificarea, fie sunt deja în curs de actualizare a legilor lor privind protecția avertizorilor, acestea au o ocazie unică de a trage învățăminte din experiențele vecinilor lor și de a crea cadre juridice cu adevărat eficiente.
În cele din urmă, succesul protecției avertizorilor în interes public în Europa de Sud- Est va depinde de un angajament susținut al instituțiilor guvernamentale față de transparență, responsabilitate și statul de drept. Va fi nevoie de o schimbare de cultură, în care semnalarea neregulilor nu este doar permisă, ci activ încurajată și recunoscută public ca un act civic necesar.
Pe măsură ce mergem mai departe, să ne amintim că protejarea avertizorilor în interes public nu este doar o obligație legală – este un imperativ moral. Este vorba despre crearea unei societăți în care adevărul prevalează, se face dreptate, iar interesul public este protejat.
Recomandăm acest raport, împreună cu un raport anterior elaborat de Coaliție pe aceeași temă în 2023, factorilor de decizie politică, organizațiilor societății civile și tuturor celor care muncesc pentru construirea unei Europe de Sud-Est mai transparentă și mai responsabilă.
Autori:
Maria Yordanova, Membru titular cercetător, Centrul pentru Studiul Democrației, Bulgaria
Martina Refi Homolak, Casa pentru Drepturile Omului, Zagreb, Croația
Dr. Angelos Kaskanis, Director Executiv, Transparency International, Grecia
Simona Ernu, Societatea Academică din România
Andrei Macsut, Societatea Academică din România
Cuvânt înainte de Arjan Dyrmishi
Capitol introductiv de Mark Worth
Acest raport a fost realizat în cadrul implementării proiectului regional “Promovarea Mecanismelor Anticorupție” finanțat de National Endowment of Democracy pentru susținerea Coaliției Europei de Sud-Est privind Avertizorii în Interes Public. Opiniile exprimate aparțin autorilor și organizațiilor respective.
Autor(i): Andrei Macsut, Angelos Kaskanis, Arjan Dyrmishi, Maria Yordanova, Mark Worth, Martina Refi Homolak, Simona Ernu
Afiliere: Societatea Academica din Romania (SAR), Southeast Europe Coalition on Whistleblower Protection
Tip lucrare: Raport
Keywords: avertizor de integritate
Download Paper › Download Paper ›