Raport Anual de Analiză și Prognoză 2014: Libera circulație a forței de muncă în Uniunea Europeană: ce pierdem și ce câștigăm

Efectele mobilităţii forţei de muncă par a fi cu totul altele decât cele descrise în mod curent în discursurile politicienilor sau ale mass media. Ţările gazdă par a fi principalele câştigătoare de pe urma mobilităţii: aceasta oferă soluţii temporare pentru problemele demografice ale ţărilor de destinaţie şi, cel mai important, are un impact esenţialmente pozitiv asupra dezvoltării. Efectele asupra pieţei muncii din ţările gazdă sunt neglijabile, nu duc la o creştere a ratei şomajului şi afectează doar marginal nivelul de salarizare al lucrătorilor autohtoni.

Nici sistemele sociale ale ţărilor de destinaţie nu sunt puse sub presiune: majoritatea covârşitoare a cetăţenilor mobili sunt activi pe piaţa muncii, iar ponderea celor care beneficiază de ajutoare sociale este modestă. În ceea ce priveşte ţările de origine şi România, efectele pe termen scurt sunt mai degrabă pozitive: absorbţie a excedentului de forţă de muncă şi diminuare a şomajului, fără a exista evidenţe clare că migraţia a tras după sine o penurie a forţei de muncă sau un exod al creierelor. Structura demografică nu este influenţată foarte mult de migraţie, în schimb mobilitatea accentuează în mod clar problemele demografice existente. Cu toate acestea, efectele pe termen lung şi efectele asupra dezvoltării sunt negative din cauza pierderilor de capital uman şi a valorii adăugate pe care forţa de muncă mobilă ar putea să o genereze în ţara de origine.

Vedeti prezentarea video aici.

Acest raport este o secţiune a Raportului anual de analiză şi prognoză – România 2014.
Citiţi raportul integral aici.