Raport Anual de Analiză și Prognoză 2017: Fondurile europene, blestem sau binecuvântare? Cazurile sănătății, educației și infrastructurii

Raportul Anual de Analiză și Prognoză SAR 2017 adresează marea întrebare: reușesc fondurile europene să ne europenizeze, cu alte cuvinte să ne dezvolte, sau nu? Riscuri au: deja se profilau peste zece la sută din
totalul condamnărilor de corupție în relație cu fondurile UE după doar primii ani de mică absorbție, iar birocrația lor a devenit legendară. Dar dacă blestemul este clar, binecuvântarea există? Am căutat-o în educație, sănătate, infrastructură și mai peste tot, într-o colecție de date fără precedent. Rezultatul îl veți judeca singuri.

Cele 5 secțiuni analizează subiecte precum:

• Constrângerile reprezentate de deficitul bugetar și potențialele soluții pentru Guvern
• Absorbția fondurilor europene, analizată atât calitativ cât și cantitativ
• Alocarea fondurilor europene în învățământul superior din România
• Riscurile angajamentelor Programului de Guvernare PSD, cu accent pe domeniul sănătății
• Prioritizarea investițiilor in Master Planul General de Transport

Sumarul executiv in romana poate fi citit aici.
Raportul poate fi accesat integral aici.

1. Bugetul propus de guvern anul acesta se înscrie deocamdată în limita de deficit de 3% din PIB asumată prin Pactul de Stabilitate și Creștere. Estimările experților sunt însă mai puțin optimiste, considerând că se poate ajunge la un deficit de cont curent de aproximativ 3,4 % din PIB. PIB-ul va crește cu 4,4%, iar experții SAR se așteaptă ca inflația să înceapă să crească în 2017, ajungând la 1.6% (similar prognozelor Comisiei Europene) și să continue să aibă o tendință pozitivă și pe viitor.
Citiți ”Prognoza Economică SAR 2017”

2, Absorbția nu este o condiție suficientă pentru ca România să recupereze decalajele de dezvoltare față de media UE. În loc de dezvoltare riscăm să obținem creșterea inegalităților sociale, risipirea banilor sau cheltuirea resurselor înspre zone gri unde mai degrabă corupția și ineficiența sunt reguli. Instituțiile publice responsabile să realizeze o analiză a impactului fondurilor structurale și de coeziune la nivel național și să se folosească de toate datele de la nivelul beneficiarilor și autorităților de management după data de 31 martie 2017 – dată ce atrage dezangajarea automată.
Citiți Raportul SAR pe fonduri europene.

3, În perioada 2007 – 2015, POSDRU a finanțat 561 de proiecte ale universităților de stat cu o valoare totală a contribuției publice de aprox. 840 milioane de euro. Din implementarea tuturor proiectelor POSDRU, fruntașă din perspectiva fondurilor publice atrase este Universitatea Politehnică din București. Fondurile POSDRU au dublat investiția publică în studiile de doctorat. Este nevoie de integrarea obiectivelor strategiilor naționale în planurile de guvernare și în deciziile și politicile privind învățământul superior pentru a evita cazurile în care politicile naționale contravin sau blochează atingerea obiectivelor asumate.
Citiți ”Raportul SAR pe Fondurile Europene în Învățământ”

4, Programul de guvernare în domeniul sănătăţii al actualului cabinet este unul dintre cele mai amănunţite în ceea ce priveşte planul de măsuri concrete care urmează a fi adoptate în următorii patru ani. Construirea masivă de noi spitale, fără existența unui plan prealabil pe termen lung, care să prevadă sustenabilitatea măsurii este o decizie pripită. Majorările salariale sunt de foarte mare amploare. O creştere a salariilor personalului din spitale (de remarcat că autorii se raportează numai la aceste salarii, ignorând existenta sectorului de ambulator şi de medicină de familie) cu 2-300% presupune identificarea de resurse considerabile. Raportat la un PIB estimat de către MF pentru anul 2017 la 182 mld euro7 această creştere necesită 1,4% din PIB, fără a mai lua în considerare creşterile de venit care vor trebui a fi acordate concordant medicilor din ambulator. Programul de guvernare nu avansează nici sursa, nici volumul majorărilor de buget necesare pentru acoperirea acestor promisiuni.
Citiți ”Raportul SAR pe Sănătate”

5, Surprinzătoare nu este doar cifra pentru sectorul rutier – mai mare decât toate celelalte moduri de transport la un loc – cât alocarea proiectelor în timp. Cele mai mari investiții în sectorul rutier vor începe în 2016 și vor dura până în 2020, urmate de perioada 2021-2025. Dacă aceeași abordare o vedem și în privința transportului maritim și aerian, pentru feroviar majoritatea investițiilor vor începe după 2021, multe chiar din 2025. Se poate observa că PSD a fost principalul susţinător al tăierilor feroviare, dar nici alte partide nu au avut o poziţie cu adevărat divergentă, mai ales dacă privim poziţia tuturor faţă de domeniul rutier. Mai alarmant este faptul că şi persoanele (oficial) neangajate politic au sprijinit această situaţie, în frunte cu cei din Ministerul Transporturilor şi terminând chiar cu unii din fostul guvern tehnocrat.
Citiți ”Raportul SAR pe Transport”