Raportul Nations in Transit 2015

Din 1989, România a făcut paşi mari spre formarea de instituţii politice şi economice responsabile şi o societate civilă liberă. Totuşi, anumiţi stâlpi ai guvernării democratice, în special independenţa justiţiei şi a mass-media, rămân slabi. Guvernarea la nivel naţional a fost partinică şi adesea instabilă, iar corupţia politică este răspândită.

Surpriza politică din anul 2014 a fost alegerea lui Klaus Iohannis, fostul primar al Sibiului şi etnic german, preşedinte al României în luna noiembrie. Iohannis a candidat contra primului ministru Victor Ponta, favoritul cursei electorale care conducea cu 10 procente după primul tur. Furia generală cauzată de proasta gestionare a votului din diaspora a mobilizat electoratul contra Partidului Social Democrat (PSD) aflat la guvernare din anul 2012.

În ciuda îmbunătăţirilor moderate a situaţiei economice, există nemulţumiri legate de guvern şi obiceiul său de a conduce prin ordonanţe de urgenţă, prin care ocoleşte procesul de consultare. Criticii au văzut în sprijinul acordat de guvern unor legi controversate tentative de ajutare a politicienilor corupţi. O propunere aspru criticată ar fi oferit parlamentarilor imunitate în faţa anchetelor pentru corupţie. O altă propunere ar putea să incrimineze jurnalismul de investigaţii.

Cu toate acestea, instituţiile de combatere a corupţiei au avut un an de succes remarcabil. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a pus sub acuzare mai mulţi foşti miniştri într-un scandal de corupţie şi trafic de influenţă care se întinde pe durata a patru guvernări succesive. Justiţia a obţinut condamnarea în numeroase cazuri care durau de ani de zile, inclusiv al mogulului media Dan Voiculescu şi o schemă de spăşare a banilor în care erau implicaţi opt foşti jucători şi patroni de club de fotbal.