Rolul Fondurilor De Garantare a Creditelor în Cadrul Sistemului Financiar din România

Scopul inițial al acestei lucrări a fost acela de a analiza bonitatea fondurilor de garantare a
creditelor (FGC) din România pentru a surprinde dacă există elemente care să conducă la
recunoașterea calității de diminuator de risc de credit a garanțiilor emise de aceste
fonduri. În cazul unui rezultat favorabil, analiza s-ar fi concretizat în propuneri de
modificare a regulamentului privind provizioanele bancare, astfel încât garanțiile emise
de FGC să poată fi deduse într-o anumită proporție din expunerea pe care instituția
creditoare ar fi avut-o asupra debitorului garantat în acest mod.
Pe parcursul analizei am ajuns însă la concluzia că ar putea fi mai util să extindem scopul
studiului, astfel încât să surprindem imaginea de ansamblu, caracteristicile,
funcționalitățile și riscurile acestui segment al sistemului financiar reprezentat de
fondurile de garantare a creditelor, din următoarele motive:
(i) după știința noastră, până în prezent, în România nu a fost elaborat nici un
asemenea studiu care să analizeze din perspectivele enumerate acest segment al
instituțiilor financiare nebancare (IFN);
(ii) în contextul viitoarei reglementări a IFN, pentru autoritatea competentă de
monitorizare, reglementare și supraveghere a IFN, va fi necesar de identificat care
ar putea fi principalele cerințe prudențiale pentru fondurile de garantare a
creditelor;
(iii) pe parcursul analizei am adunat o cantitate de informații despre FGC care,
dacă n-am fi extins scopul studiului, ar fi rămas neutilizate.