Viitoarea reforma a restituirii proprietatilor – mai avem doar 9 luni pentru a rezolva o problema de 21 de miliarde de euro

România este campioana nerespectării dreptului de proprietate între cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei. Se află pe locul trei în clasamentul violării dreptului la un proces echitabil, după Rusia și Ucraina. Cauza profundă a acestor recorduri nefericite este mecanismul românesc de restituire a proprietăților și de despăgubire. Acest sistem disfuncțional a eșuat constant în încercarea de a oferi rezultate rapide sau predictibile pentru victimele naționalizărilor de proprietăți din epoca comunistă, ceea ce a dus la peste 255 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului din 2005 încoace. În octombrie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și-a pierdut răbdarea și a dat prima sa hotărâre-pilot împotriva României.

Hotărârea în cauza Maria Atanasiu și alții c. România a identificat natura „sistemică” a problemelor și a cerut României să-și schimbe sistemul de restituire a proprietăților în 18 luni. Cu alte cuvinte, CEDO nu mai decide de la caz la caz, ci dorește schimbarea în sine a sistemului. Drept urmare, a înghețat alte 644 de cazuri de restituire provenite din România aflate pe rolul său, în speranța că un număr suficient de reforme interne va preîntâmpina necesitatea unor procese similare la Strasbourg. Numărul total de beneficiari ai acestor reforme ar putea fi mult mai mare: aproape 100.000 de cereri de restituire așteaptă un răspuns și este probabil ca și altele să fie îndreptățite la o anumită formă de despăgubire. Ținând cont că Guvernul afirmă că totalul despăgubirilor va ajunge la 21 de miliarde euro într-o perioadă de austeritate bugetară, măsurile de reformă ar putea include chiar și reduceri controversate ale despăgubirilor deja promise proprietarilor deposedați.

Cronometrul s-a pornit atunci când decizia CEDO a devenit definitivă, la 12 ianuarie 2011. Prin urmare, termenul limită este 12 iulie 2012. Ne aflăm acum la jumătatea acestei perioade de 18 luni și intrăm în criză de timp. Guvernul și Parlamentul României trebuie să acționeze imediat.

Acest raport analizează cererea Curții Europene a Drepturilor Omului, acțiunile întreprinse până acum de autoritățile românești și propunerile aflate în discuție. De asemenea, oferim recomandări pentru o bună reglementare a problemei.