Raport național de diagnoză – starea serviciilor publice municipale (2023)

Înaintea alegerilor din 2024, România se găsește într-un moment de tranziție și de reconfigurare a priorităților naționale. Perioada post-pandemică a adus cu sine provocări semnificative în domenii precum sănătatea, economia și educația, iar guvernul și administrația locală se confruntă cu presiunea de a restabili echilibrul și de a implementa politici eficiente de recuperare. Această etapă a evoluției României este marcată de un accent sporit pe aspectele de dezvoltare sustenabilă, digitalizare și îmbunătățirea serviciilor publice la nivel local. Cu un electorat interesat și informat, alegerile din 2024 reprezintă o oportunitate crucială pentru a configura viitorul țării și pentru a aborda prioritățile naționale cu o viziune clară și sustenabilă.

Studiul comparativ a fost realizat în perioada 2021 – 2023 și a vizat 8 UAT-uri (Alba Iulia, Baia Mare, Bacău, Constanța, Deva, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea, Sector 1 ). Pentru realizarea monitorizării modului în care sunt gestionate serviciile publice educație, transport public și managementul deșeurilor), s-a ținut cont atât de prevederile legale care trebuie respectate de către autoritățile publice locale, conform normelor legislative în vigoare, cât și de bune practici și recomandări internaționale.

Principala sursă de colectare a datelor a fost reprezentată de răspunsurile la cererile adresate în baza Legii 544/2001 transmise de autoritățile publice locale. Utilizând informațiile primite, precum și informațiile culese de pe site-urile primăriilor/ școlilor/operatorilor de salubritate sau de transport public, dar și informații din presă locală și alte site-uri relevante, au fost centralizate și analizate datele în funcție de indicatorii specifici fiecărui domeniu.

Studiul a urmărit:

(1) Gestionarea deșeurilor: (a) asigurarea colectării separate pe fracții, (b) îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel de municipalitate, (3) implementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”, (4) informarea și educarea cetățenilor.
(2) Transport public: (a) Numărul de staţii de călători raportat la numărul de locuitori ai municipiului, (b) Existența terminalelor / staţiilor de transport public intermodale, (c) Nivelul de deservire metropolitan, (d) Acordarea de subvenţii şi facilităţi pentru grupurile vulnerabile, (e) Dotarea infrastructurii şi serviciului de transport public cu mijloace nesesare nevoile grupurilor vulnerabile (ex. persoane cu dizabilităţi), (f) Gradul de satisfacţie al utilizatorilor de transport public la nivelul UAT, (g) Existența unei metodologii de stabilire a Indicelui de Satisfacţie a Pasagerilor sau de de monitorizare şi evaluare a operatorilor de transport, (h) Modalităţi de consultare a programelor de călătorie.
(3) Educație: (1) Acordarea burselor școlare, (2) Asigurarea pazei în unitățile de învățământ, (3) Acordarea fondurilor destinate cabinetelor medicale, internatelor și căminelor școlare, (4) Finanțarea cheltuielilor cu investițiile în școli, (6) Accesibilizarea unităților de învățământ pentru elevii cu dizabilități locomotorii.

Material realizat de:

Coordonator: Anda MEȚAC 

Stelian ȚÂRULESCU
Andreea PETRUȚ
Sabina Spătariu